Start la cinci noi autostrazi, in 2014, cu bani de la UE

Statul vrea ca construiasca, in concesiune, autostrazile Ploiesti-Focsani, Craiova-Pitesti, Autostrada Bucuresti Sud, Comarnic-Brasov, aflata la cea de-a treia tentativa de concesionare, precum si Autostrada Lugoj-Drobeta Turnu Severin-Calafat-Craiova-Bucuresti.

Parte din aceste proiecte se vor face cu fonduri UE nerambursabile, iar restul cu bani de la bugetul de stat.

CNADNR a publicat recent anunturi privind organizarea unor licitatii pentru construirea, in concesiune, a patru autostrazi. Primul dintre acestea este cel privind proiectarea, constructia, finantarea, operarea si intretinerea Autostrazii Comarnic - Brasov, cu o lungime de 58 de kilometri.

Cat costa autostrada Comarnic-Brasov

Tronsonul se compune din doua sectiuni: Comarnic-Predeal cu o lungime totala de 36,2 km, care va avea 35 de poduri si viaducte, dar si 18 tuneluri cu o lungime totala de 2.890 metri, proiectat pentru o viteza de 120 km/h si 80 km/h, si Predeal-Cristian, cu o lungime totala de 21,8 km, care va avea 18 poduri si viaducte si proiectat pentru o viteza de 120 km/h si 80 km/h.

Valoarea estimata a proiectului este de 5,325 miliarde de lei, fara TVA. Nu se mentioneaza pentru ce perioada de timp se va incheia contractul cu viitorul castigator, data limita de depunere a ofertelor pentru firmele interesate fiind 29 ianuarie, ora 11.00. Contractul va fi atribuit prin dialog competitiv, criteriile de atribuire fiind 75% pretul si 25% solutiile tehnice.

Comarnic-Brasov este la a treia tentativa de concesiune, prima fiind demarata in urma cu 10 ani. In 2002, se lansa proiectul, iar in 2004 guvernul de atunci reusise chiar sa desemneze firma care sa construiasca si sa intretina autostrada, grupul francez Vinci Construction Grands Projects.

Pretul de constructie efectiv fusese stabilit la doar 379,3 milioane euro. Lucrarile de constructie erau programate sa inceapa in 2005 si sa se finalizeze in 2009. In 2005, dupa schimbarea guvernului, statul a reziliat acordul.

Autostrada de Centura Sud a Bucurestiului, proiect de aproape 50 de kilometri si 9 miliarde de lei

Cel de-al doilea contract de concesiune face referire la proiectarea, constructia, finantarea, operarea si intretinerea Autostrazii de Centura Sud a Municipiului Bucuresti, cu o lungime de 48 de kilometri, la pachet cu operarea si intretinerea Autostrazii Bucuresti-Constanta si Autostrazii Bucuresti-Pitesti.

Traseul autostrazii Bucuresti Sud este proiectat a se desfasura la o distanta variind intre 1 si 6 km fata de soseaua de centura existenta, in exteriorul acesteia. A0, cum ar trebui denumita, va avea 36 de poduri, pasaje si viaducte si o viteza de proiectare intre 120 km/h si 140 km/h. Valoarea estimata a contractului este de 9,065 miliarde de lei.

Data limita de depunere a ofertelor este 28 ianuarie, ora 11.00. Nici in acest caz nu este mentionata durata pe care se va incheia contractul de concesiune. Atribuirea se va face prin dialog competitiv, in analiza ofertei pretul avand o pondere de 75%, iar solutiile tehnice 25%.

Taxe de autostrada

Viitorul castigator ar urma sa construiasca Autostrada Bucuresti Sud si sa intretina A0, A1 Bucuresti - Pitesti si A2, ceea ce presupune introducerea unei taxe pentru folosirea acestor autostrazi. Taxa poate fi aplicata prin porti de taxare la intrarile/iesirile de pe autostrada ori se poate regasi in valoarea rovinietei, care ar trebui astfel majorata.

Trebuie precizat ca intrarile si iesirile de pe A1 si A2 au fost din start concepute pentru amplasarea ulterioara a unor porti de taxare.

Un al treilea contract de concesiune se refera la proiectarea, constructia, finantarea, operarea si intretinerea Autostrazii Ploiesti-Buzau-Focsani, cu o valoare estimata intre 801,7 milioane de euro si 1,066 miliarde de euro.

Autostrada ar urma sa aiba o lungime de circa 133 de kilometri, de unde ar rezulta un cost pe kilometru cuprins intre 6 si 8 milioane de euro. Ploiesti-Focsani face parte din Coridorul IX Paneuropean si ar fi putut fi construita cu fonduri UE nerambursabile in proportie de 85%.

Din scoaterea acesteia la concesiune rezulta ca autoritatile doresc insa sa foloseasca fondurile UE ce vor fi alocate Romaniei pentru perioada 2014-2020 pentru constructia Coridorului IV Paneuropean.

Autostrada intre Renault si Ford

Ultimul contract de concesiune priveste proiectarea, constructia, finantarea, operarea si intretinerea unei autostrazi intre Craiova si Pitesti, dupa ce ani de zile autoritatile au vorbit doar despre un drum expres intre cele doua municipii, pe care l-au promis de ani de zile celor doi producatori auto din zona: Renault si Ford.

Totusi, CNADNR doreste ca Autostrada Craiova-Pitesti sa fie construita in concesiune, iar firmele interesate pot depune ofertele pana pe 28 iunie 2013.

Contractul va avea o perioada de 30 de ani, valoarea fiind estimata de CNADNR intre 3,68 si 4,89 miliarde de lei, fara TVA. Autostrada ar urma sa aiba o lungime de aproximativ 120 de kilometri, ceea ce ar insemna un cost intre 6,7 si 8,95 milioane de euro pe kilometru.

Concesionarul se va obliga sa proiecteze, sa finanteze, sa construiasca, sa intretina si sa opereze Autostrada Craiova-Pitesti, urmand ca veniturile pentru recuperarea investitiei sa provina din tariful de drum, plata de disponibilitate si operarea autostrazii (inclusiv spatii de servicii si utilitati).

A doua autostrada din sud: Drobeta Turnu Severin-Craiova-Bucuresti

Autostrada Craiova-Pitesti va dubla, practic, o alta autostrada care va trece prin Oltenia si al carei proiect a fost deja demarat: Autostrada Sudului. Recent, CNADNR a atribuit, in urma unei licitatii, contractul pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate pentru proiectarea si constructia unei autostrazi care sa lege Lugoj, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Craiova si Bucuresti. 

In privinta sectorului Lugoj-Calafat, lucrurile sunt relativ simple: sectiunea face parte din ramura sudica a Coridorului IV Paneuropean, va fi finantata din fonduri UE in proportie de 85% si face legatura intre ramura nordica a Coridorului IV si noul pod de la Dunare Calafat-Vidin.

De la Calafat la Bucuresti, insa, studiul prevede luarea in calcul a patru variante de traseu:

a) fie Drobeta Turnu Severin - Craiova (partea de Nord a Centurii Craiova) - Slatina - Rosiorii de Vede - Alexandria - Bucuresti, cu o ramificatie spre Calafat;

b) fie Calafat - Craiova (partea de Sud a Centurii Craiova) - Caracal - Rosiorii de Vede - Alexandria - Bucuresti;

c) fie Drobeta Turnu Severin (ramificatie spre Calafat) - Craiova - Caracal - Rosiorii de Vede - Alexandria - Giurgiu - Bucuresti;

d) direct Drobeta Turnu Severin - Craiova - Slatina - Pitesti si prin A1 in Bucuresti, care se suprapune, practic, cu proiectul scos la concesiune al Autostrazii Craiova - Pitesti.

Prin urmare, aceasta ultima varianta va fi din start exclusa. In contextul construirii Autostrazii Craiova-Pitesti, varianta cea mai probabila pentru Autostrada Sudului va fi cea care va lega toate marile orase din sudul tarii, respectiv c) Drobeta Turnu Severin (ramificatie spre Calafat) - Craiova - Caracal - Rosiorii de Vede - Alexandria - Giurgiu - Bucuresti, mai ales ca sectiunea Giurgiu - Bucuresti face parte din Coridorul IX Paneuropean si ar putea fi construita cu fonduri europene nerambursabile.

Lucrarile la cele cinci proiecte vor putea fi demarate, cel mai probabil, in 2014.