Aruncarea crucii în Dunăre, la Calafat, și „botezul” cailor, în Băilești – obiceiuri în ziua de Bobotează

Tradiţiile creştine şi cele laice se îmbină de Bobotează – unul dintre cele mai importante praznice de peste an şi care marchează finalul sărbătorilor de iarnă –, iar apa sfințită capătă în această zi puteri deosebite, cu ea fiind stropite, pentru belșug, gospodăriile, ca și animalele, spre a fi ferite de boli. Spectaculoase obiceiuri practicate în această zi se păstrează și în Dolj și continuă de Sf. Ion, când tinerii umblă prin sat cu iordănitul. Tradiţionalul ceremonial al recuperării crucii din apele Dunării va avea loc și în acest an la Calafat, cel care va răzbi gerul Bobotezei şi va şi avea iuţeală de mână fiind recompensat cu suma de 700 de lei. De asemenea, în Băilești, zeci de cai vor fi „botezați” duminică, potrivit unui obicei vechi de peste un secol. Parada bidiviilor, frumos împodobiți, va avea loc chiar pe bulevardul orașului, iar cei mai strașnici vor fi premiați.

Duminică, în biserici se va săvârşi slujba de sfinţire a aghesmei mari

Botezul Domnului sau Boboteaza, în 6 ianuarie, și ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, prăznuită pe 7 ianuarie, marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă și, totodată, al celor dedicate nașterii Mântuitorului Iisus Hristos. Tradiţia spune că de Bobotează crapă gerul – de aici expresia „gerul Bobotezei”. Dacă pe 6 ianuarie este însă cald, se aşteaptă o iarnă lungă, iar dacă curge apă din streşini, recolta de vin va fi bogată. Dacă pomii sunt încărcați cu promoroaca, zice-se vor avea rod bogat. Seara, tinerele fete își pun busuioc sub pernă, pentru a-și visa ursitul.

Ziua de Bobotează, când se desface bradul de Crăciun, este ziua purificării apelor şi a gospodăriilor. Credincioșii și preoții consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfințită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfințirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. În ziua de 6 ianuarie, în biserici se săvârșește slujba de sfințire a aghesmei mari, credincioșii fiind sfătuiți să o păstreze într-un vas curat și la loc de cinste și să guste din ea pe nemâncate și cu multă cuviință în zilele de ajunare și de post sau cu ocazia marilor sărbători, după ce vin de la biserică. De asemenea, se obișnuiește ca oamenii să bea din agheasma mare timp de opt zile consecutiv, din ajunul Bobotezei până la încheierea praznicului, adică până la 13 ianuarie, după care apa sfințită se poate lua numai după spovedanie.

Calafetenii, aşteptaţi să scoată crucea din apele Dunării

Unul dintre cele mai vechi obiceiuri practicate în această zi în municipiul Calafat din judeţul Dolj – ca în mai toate localităţile aflate pe malul Dunării –  este aruncarea crucii în apele fluviului. În dimineaţa de Bobotează, după ce vor lua parte la slujba religioasă oficiată la fiecare dintre cele trei biserici – „Adormirea Maicii Domnului”, „Izvorul Tămăduirii” şi „Sf. Nicolae” –, localnicii vor merge, în jurul orei 11.00, pe malul Dunării. După o procesiune religioasă, unul dintre preoţi, aflat pe o ambarcaţiune, va arunca sfânta cruce în Dunăre. Cel care va reuși să o prindă și să iasă cu ea la mal va primi, ca de obicei, un premiu în bani. 700 de lei din bugetul Primăriei Calafat au fost puși de-o parte pentru cel care se va încumeta să răzbească gerul Bobotezei și va avea iuțeală de mână, după cum a precizat primarul Mircea Guță.

Păzitul ritual al fântânilor, în noaptea dintre Bobotează şi Sf. Ioan

Un alt obicei cunoscut aici – ca și în alte localități din sudul judeţul Dolj – şi practicat în noaptea dintre Bobotează şi Sf. Ioan este păzitul ritual al fântânilor. De fapt, prilej de petrecere pentru mai toți localnicii… Fântânile de pe fiecare uliță sunt împodobite de seara cu brad verde, iar tinerii, dar şi cei vârstnici, le păzesc cu străşnicie pentru a nu avea surpriza de a le fi „spurcată” apa, cum se obişnuieşte în părţile locului. Aprind focuri, întind mese bogate, se încălzesc cu o ţuică fiartă şi petrec până în zorii zilei de Sf. Ioan. Apa neîncepută din fântâna păzită peste noapte este folosită de copii la iordănit. Obiceiul presupune şi un fel de competiţie între flăcăii de pe fiecare uliţă: care-i mai ager, acela scapă cu obrazul curat şi nu este arătat tot anul cu degetul de săteni. Cei mai în vârstă îşi amintesc şi acum cu haz, dar şi cu ciudă, de ani în care au aţipit la foc şi s-au trezit prea târziu, după ce în fântâna pe care trebuia să o păzească li se aruncaseră cenuşă sau coceni.

După parada și „botezul” cailor, băileștenii îl vor alege pe cel mai frumos

Tot de Bobotează, odinioară, se „încurau” caii. Câţiva tineri călare, având în mână un steag, mergeau pe la casele oamenilor, botezând steagul cu apa din fântână. După ce stropeau casa cu apă şi aruncau tămâie pe acoperiş, rosteau o urare de belşug şi prosperitate: „Cum aruncăm apa, / Aşa să fie holda bogată”. Noaptea și în zorii următoarei zile, copiii mergeau cu iordănitul, trecând din casă-n casă, cu găleţi de apă şi busuioc, pentru a stropi gazda, care-i răsplătea cu monezi aruncate în găleată.

Tradiţia „botezului” cailor se respectă şi astăzi în oraşul Băileşti. An de an, căruţe, şarete sau trăsuri trase de bidivii care mai de care mai frumos împodobiţi transformă bulevardul central într-un veritabil hipodrom. Potrivit obiceiului, după slujba de la biserică sătenii îşi aduc caii, curaţi şi frumos împodobiţi, la popă, ca să-i „boteze”, adică să-i stropească cu apă sfinţită. Localnicii cred că, astfel, animalele vor fi ferite de boli şi vor avea o mai mare putere de muncă tot anul. „Aşa cum noi primim botezul cu apă sfântă, aşa îl primesc şi caii, ca să fie binecuvântaţi tot anul”, spun aceștia. Caii împodobiţi defilează, apoi, pe bulevardul din Băileşti, la fel cum se va întâmpla și duminica aceasta. „Parada se va desfășura între orele 9.30-11.30 și va fi urmată de un concurs. O comisie va premia cel mai frumos cal. Se vor acorda, probabil, trei premii și o mențiune. Nu sunt foarte mari, constau în diplome şi în bani – în totală, vreo 700 de lei –, însă în general oamenii nu prea concurează aici pentru valoarea lor materială. La noi e o mare fală pentru localnicul care are cel mai frumos cal”, a declarat Irinel Codruț Mușuroi, viceprimarul municipiului Băilești.

Zice-se că e bine să te speli cu apa adusă de iordănitori

După ce în noaptea dintre Bobotează şi Sf. Ion s-au păzit cu strășnicie fântânile să nu fie „spurcate”, în dimineaţa zilei de 7 ianuarie copiii și tinerii vin şi iau apă curată. Unul duce căldăruşa cu agheasmă, în care se strâng bani, iar altul poartă chita de busuioc cu care îi iordăneşte pe oameni. Ei cântă Iordanul, adică aceleaşi cuvinte pe care le cântă şi preotul în ajunul Bobotezei, şi iordănesc, adică stropesc cu apă sfinţită. Trec în primul rând pe la familiile în care cineva poartă numele Ion sau Ioana (cu derivatele lor). Zice-se că e bine să te speli în dimineaţa de Sf. Ion cu apa „neîncepută” adusă de iordănitori. Așa că aceștia toarnă de trei ori apă în mână fiecărui membru al familiei, cu care acesta se spală pe faţă, îl stropesc cu busuiocul înmuiat în agheasmă şi-i urează: „Să fiţi sănătoşi! / S-aveţi un an bogat! / La mulţi ani!”. De multe ori, iordănitorii sunt invitaţi să stropească cu agheasmă şi pomii, păsările sau animalele din curţile vizitate, pentru spor în anul care tocmai a început, primind drept răsplată prăjituri, cozonac, vin, cârnaţi sau bani.